Capitala Europeana București

    Orașul București se înscrie printre cele mai populate și mai întinse capitale ale Europei , dezvoltarea sa demografică și extinderea geografică s-au produs în mod accelerat dupa cel de-al doilea razboi mondial cand țara dominant agricolă a fost angajată de către dictatura comunistă într-un proces de industrializare forțată.

    Orașul București are o istorie străveche teritoriul său fiind locuit înca din epoca bronzului.Totuși prima atestare scrisă a existenței orașului dateaza abia din 1459 , din timpul domniei voievodului Vlad Țepeș .

    Asezarea geografică a orașului care nu a fost niciodată înzestrată în evul mediu cu fortificații de piatră dezvoltându-se pe terenul plat și mlăstinos al câmpiei bărăganului a favorizat invaziile în special din partea turcilor .

   Începand cu prima jumătate a secolului XVI după înălțarea curții voievodale si a Bisericii Episcopale de către voievodul Mircea Ciobanul , orașul București a devenit capitala valahiei .

    Din acea epoca și pana la Razboiul de Independență din anul 1877 orașul și-a desfășurat istoria sub însemnul dominației otomane , străduțele înguste care s-au păstrat în unele cartiere vechi sunt o mărturie a acestei influențe orientale .

    Devenit in anul 1862 in urma principatelor moldova si tara romaneasca , capitala romaniei , bucurestiul va recunoaste luxul francez si o animatie urbana deosebita , in jurul palatului regal situat in centrul orasului apar dupa o serie de eficii construite de arhitectii fracezi , primele cladiri cu specific romanesc construite de arhitecti autohtoni in stil neoromanesc , noile curente isi vor gasi si ele locul in peisajul ubanistic al orasului .

    Uimitor prin numarul impresionant de biserici si manastiri,bucurestiul a fost devreme receptiv la cultura occidentala fiind prin nivelul de civilizatie al locuitorilor sai mai degraba prin aspectul sau urban mai apropiat de occident.

   Calitatea esentiala a orasului este vegetatia abundentă care acopera sub formă de parcuri si spatii verzi aproximativ 20% din suprafata sa. Denumirea de oras gradină este datorată parcurilor intinse cum ar fi Herastrău care se prelungeste printr-un superb muzeu etnografic in aer liber sau Cismigiul cu arterele sale plantate cu arbori ci si mici cartiere de vile care au păstrat gradini particulare . În împrejurimile bucurestiului întinsele paduri Baneasca , Snagov și Cernica adăpostesc o serie de vechi mănăstiri